Ion Stan, vicepreşedinte PSD: „În iunie 2005, Traian Băsescu l-a vizitat pe Adrian Năstase acasă şi i-a dus un cadou, fără ca Adrian Năstase să-l invite, iar în 2006 au vizionat împreună un meci la Predeal”.

Decembrie 4, 2009

 Preşedintele PSD Dâmboviţa, Ion Stan,  a declarat astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă, că a ştiut de  vizita lui Adrian Năstase la Traian Băsescu, vizită evocată recent de actualul şef al statului. Ion Stan, un vechi apropiat al lui Năstase, povesteşte chiar că l-a sfătuit pe fostul premier să nu meargă la Băsescu acasă, anticipând că peste ani preşedintele se va folosi de această întâlnire:
„În 2005, Adrian Năstase mi-a povestit că a fost invitat de Băsescu la el acasă. Cu toată prietenia, l-am sfătuit să nu se ducă şi i-am spus de ce să nu se ducă: pentru că acest om lipsit de caracter (Traian Băsescu) va motiva în timp sau peste câţiva ani cu totul altceva decât ceea ce s-a discutat acolo”.

Ion Stan, vicepreşedinte al PSD la nivel naţional, a dezvăluit faptul că au mai existat astfel de întâlniri între Năstase şi Băsescu: în 2005 acasă la liderul PSD şi în 2006 la Predeal, când au văzut un meci împreună:
„Am să vă mai spun astăzi, chit c-o să se supere Adrian Năstase pe mine, că-n iunie 2005, Traian Băsescu l-a vizitat acasă şi i-a dus un cadou, fără ca Adrian Năstase să-l invite. Am să vă mai spun că-n 2006, cu ocazia nu ştiu cărui meci, l-a invitat pe Adrian Năstase la Predeal şi au vizionat meciul împreună. De ce nu spune domnul Traian Băsescu şi despre aceste întâlniri? N-am dezlegare de la Adrian Năstase să vă spun aceste lucruri. Vi le-am spus pentru că sunt indignat de meschinăria şi lipsa de caracter a acestui om. Să spună Traian Băsescu ce a discutat cu Adrian Năstase la acel meci pe care l-au văzut la Predeal şi de ce s-a dus să-i ducă cadou dacă era infractor de drept comun”.


Cum am aflat că sunt idiot!?!

Decembrie 1, 2009

UPDATE: La aproape trei luni de la cele scrise mai jos, s-a sesizat şi tovarăşul Oros. Pus în temă de vreo gâscă mono-neuronală, râzgândacul dâmboviţean n-a mai catadicsit să dea o geană peste articol şi mi-a bătut obrazul cu pedanterie că l-am făcut idiot. Pe el. Şi dincolo de asta, că nici măcar n-am habar de semnificaţia termenului. Abia într-un final s-a dumirit şi Inteligenţa Sa că nu pe el lipisem ştampila, ci eu însumi mă declaram tâmpit, cretin, prost, stupid (DEX)…cu voia dumneavoastră, idiot, din moment ce n-am putut pricepe că a-ţi continua mandatul e totuna cu a-ţi da demisia.
        Acuma, nici nu ştiu ce e mai grav pentru Oros: faptul că nu şi-a dat seama din articol că nu pe el l-am făcut idiot sau faptul că, nedându-şi seama, a oferit o nouă perspectivă asupra titlului. „Cum am aflat că Oros e idiot?”, capătă brusc substanţă.

I. „Dacă Crin Antonescu nu obţine cel puţin 15% în Dâmboviţa, a doua zi îmi dau demisia”.

II. Crin Antonescu obţine 12,6 procente în judeţul Dâmboviţa.

III. „Am să-mi continui mandatul de preşedinte interimar până la conferinţa judeţeană. Nu m-am răzgândit deloc. Îmi termin acest mandat şi apoi discutăm”.

    Oros. Călin Oros. Preşedinte interimar al PNL Dâmboviţa; omul adus ca să redea puls unei organizaţii aflate în moarte clinică. Mergea vestea despre el că ar fi un bun organizator, un tip cu mână forte, taman ce trebuia în fruntea unor liberali mult prea boemi pentru smardoiala politică autohtonă. Adăugaţi la asta un discurs bine închegat şi puţin umor înţepător şi aveţi imaginea unui politician top-quality sadea. Lipsea parcă ceva la aşa pedigree de invidiat: minciuna, nerespectarea cuvântului dat şi seninătatea cu care poţi să te faci de râs. Numai bine însă cu alegerile prezidenţiale, care i-au oferit personajului nostru oportunitatea asimilării din mers a acestor carenţe.
    Carevasăzică, domnul Călin Oros zicea undeva acum 3-4 săptămâni că-şi va depune demisia în ziua imediat următoare scrutinului în cazul în care candidatul liberal Crin Antonescu nu va obţine măcar 15% din voturile dâmboviţenilor. Scrutinul a trecut, numărătoarea voturilor s-a săvârşit la rându-i şi iaca ce să vezi: Antonescu nu a convins decât 12,6 din dâmboviţeni. Buuunn! Urmarea logică a acestor fapte trebuia să consemneze demisia lui Oros. Dar stop! Eticheta nu ne dă voie! Eticheta de om politic pur-sânge, fireşte, aşa cum l-am ilustrat ceva mai înainte.
    Probabil, din dorinţa de a copia un comportament de lider veritabil, patentat cu succes de doi „răzgândaci” celebri – Băsescu şi Tăriceanu, preşedintele PNL Dâmboviţa se suceşte brusc şi declară brav că-şi continuă mandatul. „Cu alte cuvinte, v-aţi răzgândit”, vine replica unei colege, în încercarea de a impune o concluzie firească. Aiurea, fata nu pricepuse nimic. Oros stă drept, o priveşte în ochi şi afirmă imperturbabil: „Nu m-am răzgândit deloc. Îmi continui acest mandat. Atâta tot”. E rândul meu să rămân perplex. Mă uit la Oros ca un imbecil. Nu mai sunt capabil să leg două gânduri logice. Încerc totuşi o reacţie disperată: „Dar ce spuneţi dumneavoastră nu-i totuna cu demisia”. „Ba e totuna, ce nu-nţelegeţi?”, vine croşeul liberalului, care mă loveşte drept în creştet, ca o revelaţie. Mă îngrop în scaun şi nu mai spun nimic până la finalul conferinţei de presă. Aflasem cât de idiot sunt, din moment ce n-am fost în stare să pricep că a-ţi continua mandatul e totuna cu a-ţi da demisia.