O vraişte care face toţi banii

Am stat vreo 30 de minute înaintea unei foi albe, scofâlcindu-mă pe toate părţile şi gândindu-mă la un subiect abordabil. Mi-au trecut prin minte mai multe „ştiri” propulsate de televiziunile centrale la nivelul unor „bombe” mediatice. Una dintre ele mi se pare cel puţin interesantă: înregistrarea „secretă” a dialogurilor social-democrate, pe tema: „Daţi mă-n ei, că-s vraişte!”.

Carevasăzică mare bâlci mare în culori sângerii la Turnu Măgurele. Pulsanţii social-democraţi din toată ţara s-au adunat în provincie, făcându-i un „catâr” (vorba unei foste mari speranţe a politicii autohtone) şefului PSD Teleorman – performerul alegerilor din 7 iunie, Liviu Dragnea.  S-au strâns ca să analizeze, să standardizeze, să socializeze (deh, normă doctrinară), într-o propoziţie – să nu facă nimic. Nimic care să diminueze efectele crizei, să stopeze şomajul, să-i mulţumească pe profesori. Nimic din toate „bălăriile” astea. Că la strategie politică par să se descurce admirabil. Şi cei care l-au bănuit mult timp pe Mircea Geoană de vinovăţie într-ale calificativelor iliesciene, n-au decât să-şi înghită acuzaţiile şi ironiile după acest Comitet Executiv.

Astfel, în ditamai vâltoarea dezbaterilor despre meandre şi concret, un microfon rebel pare-se că a uitat să se decupleze, captând chintesenţa întrunirii teleormănene: Videanu respiră bani, Pogea e omul nu ştiu cui şi, pe deasupra, un bagabont, Boc e un mare ţâşti-bâşti, Berceanu un tâmpit. Ba nici Băsescu nu-i de speriat. Ce mai tura-vura, zi-le domnu’ Geo(ană): „Toţi sunt vraişte”. Şi iată cum, un mesaj electoral, incomod de propagat pe căi oficiale, a ajuns „accidental” la urechile şi la inima norodului pesedist, care simţea acut nevoia unui astfel de impuls. Restul comentariilor şi dezbaterilor cu pretenţii de erudiţie, la ore de mare rating, sunt doar floricele pe câmpii. Bravos, dom’ Hrebe! Jos pălăria!

P.S: Dacă ar fi să plusez cu o altă temă, aş alege viziunea cotrocenistă asupra conceptului educaţional din România. Dar asta mai mult de-amorul artei, ca să zic aşa. Pentru că ce-ar mai fi de adăugat la halucinanta înşiruire: Gugăl, Herodot, păpădie, salată, tinichigii, filosofi, tâmpiţi? Probabil nimic. Şi-atunci cum să-i mai reproşezi lui „Care este” că tinde să ajungă cel mai puternic om din România? El a absolvit deja cursurile „Şcolii româneşti de factură băsesciană” încă înainte ca acest măreţ proiect să demareze. Şi atunci? Vivat Gaugăl! Vivat Traian! Vivat Marean! Ţara ne vrea tâmpiţi. Ba pardon, filosofi.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: