Succesul votului uninominal: una bucata „cherida” deputat

Fluturate demagogic prin faţa camerelor tv şi în paginile ziarelor, alegerile uninominale promise românilor pentru scrutinul din noiembrie părea că aduc cu ele, dacă nu raiul pe pământ, cel puţin laptele şi mierea biblice. Aveai impresia, ca privitor credul şi naiv, că, o dată cu alegerea „ca la Primărie”, partidele nu-şi vor mai permite să încalece lista cu candidaţi de neanderthal, toţi câştigători ai probei iniţiatice: „Cât de incompetent poţi fi”? Erai supus amăgirii feerice că Parlamentul României va fi umplut brusc de specialişti într-ale politicii, profesionişti sadea, eminenţi cu şcoală în spate şi idei care abia aşteaptă să fie puse în practică. Zâmbete spurcate şi retorica de invidiat cu care liderii politici vorbeau despre sistemul de vot uninominal deţineau toată argumentaţia necesară pentru ca şi cel mai sceptic dintre cetăţeni să se întrebe: „Mă’, chiar aşa de bine o să ne fie? E posibil?”, îşi spunea el, dând crezare parcă silabelor apăsate cu tărie ale unor politicieni croiţi din sârmă ghimpată.

Numai că în România nici o previziune optimistă nu se confirmă, dar’mite una mai degrabă edenică.

Aşa se face că uninominalul a venit (e un fel a spune, ne mai despart trei luni) şi partidele îşi scot premianţii la lumină. Numai că premianţii la care ne-am aşteptat nu sunt deloc cei pe care Tăriceanu, Boc, Geoană Vadim îi ţin acum de mână. Pe aceştia îi ştim din altă lume – muzică, teatru, film, sport – şi ne trezim cu ei în costume apretate, gata de candidatură.

Ei, aş! Dar ce s-a întâmplat cu politicienii tineri şcoliţi, apţi şi hotărâţi să facă ceva pentru o ţară, de-acum iremediabil pierdută? Unde sunt ei? – Păi ăştia sunt!

Aaaa, carevasăzică social-democraţia din România va fi promovată armonic pe muzica lui Victor Socaciu, servită cu as de Ilie Năstase pe teren îngust ca şi bârna de la Montreal a Nadiei Comăneci. Toate astea sub aureola celui mai cinstit dintre pământeni – Gigi Neţoiu.

Dar liberalismul? – N-aveţi grijă. Se scaldă în apele lui Ivan Patzachin, pe ritmurile patriotice ale lui Nicolae Furdui Iancu.

Şi…extremis..ăăă…ăsta…naţionalismul (sîc)? Ei bine, pe el l-am lăsat la urmă pentru că doar răutăcioşii, invidioşii, rataţii şi fetele cu sâni naturali ar putea să-l conteste. Cea mai patrioată cheridă din istoria poporului român va da piept (sîc!) cu aerul rece al înălţimilor politice. Ea va împărţi aceeaşi Camera a Deputaţilor cu Adrian Năstase. Şi când acesta va refuza, absolut surprinzător, să voteze legea privind obligativitatea implantării siliconului în nas, degete şi urechi, Oana Zăvoranu – căci despre ea vorbim – ofuscată nevoie mare, va răcni la fostul premier din bucătăria lui Dan Diaconescu: „Prostule, ce ştii tu despre politică?”. Pe fundal se va auzi în surdină şlagărul „Mafia şi ungurii / Mi-au distrus neuronii” (accentele sunt la voia dumneavoastră), iar în spatele camerei, ca un guru împăcat, Vadim va scăpa o lacrimă pe podea. Pe care o va acoperi imediat cu o flegmă: „Ei da, asta-i pohta ce-am pohtit!”.

P.S: Aşteptăm cu interes anunţarea depunerii candidaturilor pentru: Monica Anghel şi Gabriel Cotabiţă, Sişu & Puya, Akccet, Adela Popescu & Dan Bordeianu, Nicoleta Luciu & Cosmina Păsărin, Monica Columbeanu, Tom şi Jerry, Donald şi Sandy Belle. Cu aşa clasă politică pun pariu că nimeni nu mai emigrează în Congo.

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: